duminică, 20 noiembrie 2011

Recurs in interesul legii - taxa de poluare

In practica judiciara ( cu precadere in instantele din Iasi) nu exista un punct de vedere unitar cu privire la admisibilitatea sau inadmisibilitatea actiunii de restituire a taxei de poluare in conditiile in care reclamantul nu a facut dovada parcurgerii procedurii prealabile, prevazuta de art. 7 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008. Unele instante considerau ca actiunea de restituire a taxei pe poluare este admisibila, fara a fi necesara parcurgerea procedurii prealabile prevazute de art. 205– 209 din Codul de procedura fiscala, altele au respins actiunile privind restituirea taxei de poluare, tocmai pentru lipsa dovezii exercitarii procedurii prealabile prevazute de actul normativ invocat, cererea de restituire fiind respinsa ca inadmisibila.
Decizia nr.24 pronuntata în dosarul nr. 9/2011 al Inaltei Curti de Casatie si Justitiei are meritul de a lamuri si unifica practica, in sensul ca " Procedura de contestare prevăzută de art.7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.50/2008 raportat la art.205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispoziţiile art.117 alin.1 lit.d din acelaşi cod". In aceeasi decizie se arata ca "acţiunea având ca obiect obligarea Instituţiei Prefectului prin serviciul de specialitate, la înmatricularea autovehiculelor second-hand achiziţionate dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, fără plata taxei de poluare prevăzută de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.50/2008 şi fără parcurgerea procedurii de contestare a obligaţiei fiscale prevăzută de art.7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.50/2008 este admisibilă."
Drept urmare, actiunile privind restituirea taxei de poluare sunt admisibile, instantele fiind obligate, potrivit art.3307 alin.4 din Codul de procedură civilă, sa respecte decizia sus-mentionata.

sâmbătă, 12 noiembrie 2011

Colt de rai

videoFotografiile sunt realizate de mine prin diverse locuri din tara insa montajul ii apartine celui mai fidel cititor al blogului meu. Multumesc!

joi, 10 noiembrie 2011

Raspunderea patrimoniala a angajatului

ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAŞI, Judeţul IAŞI
SECŢIA CIVILĂ

Pe rol pronunţarea acţiunii formulată de reclamanta S.C. ....S.R.L. Iaşi în contradictoriu cu pârâtul ..........., având ca obiect drepturi băneşti.
La apelul nominal lipsesc părţile.
Procedura este completă.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 01.06.2011,concluziile apărătorilor părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, când instanţa, pentru a da acestora posibilitatea de a depune la dosar concluzii scrise, amânat pronunţarea cauzei pentru azi, 03.06.2011, când,

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr.............., reclamanta S.C. ............. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul ......., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 4000 lei, actualizată la data plăţii.
În motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut că pârâtul a fost angajat pe postul de şofer. La data de 09.12.2009, în timpul efectuării unei curse pe ruta Iaşi - Făgăraş, pârâtul a fost oprit în trafic de către reprezentanţii Autorităţii Rutiere Române, în urma controlului constatându-se lipsa hârtiei de imprimantă a tahografului. Urmare a acestui fapt, a fost încheiat procesul - verbal seria AIR nr. ........... prin care s-a dispus sancţionarea societăţii cu suma de 4000 lei.
Mai susţine reclamanta faptul că pârâtul nu i-a adus la cunoştinţă că a fost încheiat acest proces - verbal, formulând o plângere împotriva procesului - verbal, plângere ce a fost respinsă. Ulterior, pârâtul a solicitat încetarea raporturilor de muncă.
Reclamanta mai precizează faptul că, potrivit pct. III lit. d din fişa postului, pârâtul avea obligaţia ca înainte de plecarea în cursă să verifice dacă are asupra sa toate documentele necesare pentru efectuarea cursei. Având în vedere şi dispoziţiile Codului muncii, susţine reclamanta că răspunderea civilă contractuală derivă din neexecutarea unei obligaţii pe care pârâtul şi-a asumat-o, paguba pricinuită producându-se din vina şi în legătură cu munca fostului salariat.
In dovedirea acţiunii, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie, contractul individual de muncă, fişa postului, procesul - verbal seria AIR nr. ............, . extras de pe dispozitivul sentinţei civile nr. ........... Pârâtul .................... a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii. în motivarea poziţiei sale procesuale, pârâtul a susţinut că
potrivit prevederilor legale în vigoare, procesul - verbal de contravenţie se
comunică societăţii şi nu conducătorului auto. Mai mult, nu a semnat procesul verbal în calitate de martor, acesta fiind comunicat societăţii prin poşta rapidă, societatea semnând de primire la data de 11.12.2009. După primirea procesului - verbal, conducătorul societăţii a refuzat să formuleze contestaţie, spunându-i lui să formuleze contestaţia împotriva procesului - verbal. în aceste condiţii, a formulat contestaţia în nume propriu, contestaţia fiind respinsă ca fiind introdusă de o persoană fără calitate. Or, precizează pârâtul faptul că societatea trebuia să formuleze contestaţia împotriva procesului - verbal, existând posibilitatea anulării acestuia şi a exonerării de la plata amenzii.
Mai susţinut pârâtul faptul că a formulat cererea de demisie la data de ............ după 9 luni de la producerea evenimentului, cererea fiindu-i aprobată, pe fişa de lichidare neexistând menţiunea vreunei datorii către societate.
Referitor la răspunderea patrimonială, pârâtul susţine că trebuie îndeplinite cumulativ o serie de condiţii, printre care existenţa raportului de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia (culpa) salariatului, or, aceste două condiţii nu sunt îndeplinite, astfel încât nu poate fi atrasă răspunderea sa patrimonială. De asemenea, pentru stabilirea răspunderii patrimoniale, caracterul ilicit al faptei se analizează în raport cu obligaţiile de serviciu ce decurg din contractul individual de muncă şi din fişa postului. În lipsa caracterului ilicit, fapta, chiar cauzatoare de daune, nu atrage răspunderea patrimonială. Or, în speţă, obligaţia de a asigura funcţionarea aparatului tahograf îi revenea responsabilului cu activitatea de transport din cadrul societăţii, susţinerea că avea această obligaţie fiind nereală. Mai mult, a adus la cunoştinţa societăţii că are nevoie de hârtie tahograf, însă persoana desemnată i-a comunicat că nu are hârtie, spunându-i să se descurce.
În dovedirea susţinerilor sale, pârâtul a solicitat proba cu înscrisuri şi proba cu interogatoriu.
Analizând actele şi lucrările dosarului cauzei, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:
Începând cu data de ........., pârâtul ............. a fost salariatul reclamantei S.C. ..............S.R.L. pe postul de şofer, conform contractului individual de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Iaşi sub nr. ........... Raporturile de muncă dintre părţi au încetat la data de 17.09.2010, în temeiul disp. art. 79 Codul muncii, conform notificării nr. 7/17.09.2010.
Prin prezenta acţiune, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 4000 lei, actualizată, reprezentând prejudiciu cauzat societăţii.
Potrivit disp. art. 270 Codul muncii, salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor. Astfel, pentru a exista răspundere patrimonială, este necesar să fie întrunite Cumulativ următoarele condiţii: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui care a produs paguba; fapta ilicită şi personală a salariatului, săvârşită în legătură cu munca sa; prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului; raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu; vinovăţia (culpa) salariatului. Numai întrunirea cumulativă a acestor condiţii poate atrage răspunderea patrimonială, lipsa uneia dintre condiţiile enumerate înlăturând răspunderea.
Cât priveşte prejudiciul produs patrimoniului angajatorului, acesta este de esenţa răspunderii patrimoniale, iar evaluarea pagubei şi, deci, întinderea prejudiciului, trebuie să se stabilească pe baza unor date economice concrete. De asemenea, prejudiciul trebuie să fie real şi cert. în ceea ce priveşte caracterul de certitudine a prejudiciului, acesta implică determinarea întinderii lui prin evaluarea precisă într-o sumă de bani. De asemenea, pentru a putea vorbi despre existenţa unui prejudiciu, acesta trebuie să se reflecte în patrimoniul societăţii cu certitudine, iar dovada certitudinii acestuia să se materializeze într-o sumă de bani.Or, în speţă, reclamanta nu a făcut dovada prejudiciului efectiv suferit ca urmare a faptei pârâtului. Astfel, deşi s-a depus la dosarul cauzei procesul verbal de contravenţie seria AIR nr. ............... din .......... prin care s-a dispus sancţionarea societăţii cu amendă contravenţionalii, cuantum de 4000 lei. În speţă reclamanta nu a făcut dovada faptului că ar fi achitat această amendă contravenţională aplicată. Or, atât timp cât reclamanta nu a achitat amenda contravenţională, nu se poate reţine existenţa unui prejudiciu produs patrimoniului angajatorului.
In consecinţă, se reţine de către instanţă că reclamanta, căreia îi revenea sarcina probei conform disp. art. 287 Codul muncii, nu a făcut dovada îndeplinirii tuturor condiţiilor necesare pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a pârâtului. Nefiind îndeplinite toate condiţiilor necesare pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a pârâtului, instanţa reţine că este neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata sumei de 4000 lei.
Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, instanţa constată că este neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta S.C. ............. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul .............. urmând să o respingă.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:


Respinge acţiunea formulată de reclamanta S.C. . S.R.L., cu sediul ...........în contradictoriu cu pârâtul .......... domiciliat în Iaşi............
Definitivă.