Pana nu demult, nu exista Valentine's si marturisesc ca nici de Dragobete nu auzisem prea mult.....
De cand cu democratia, am importat o multime de lucruri din "afara", unele bune, altele mai putin..insa se pare ca avem un mare talent in adoptarea kitsch-urilor de tot felul, pe care nu le intelegem, dar care sunt la moda si atunci trebuie sa fim in pas cu moda,nu??. Cred ca in top se afla valentine's si haloween.
Saptamana trecuta, am fost "macelarita" de promovarea in mass media, care nu mai contenea sa transmita mesaje de dragoste, vanzatori ambulanti comercializau dragostea, materializata in obiecte din plus pentru cei/cele care doreau sa-si arate dragostea lor expusa intr-o inima mare, pufoasa si rosie ca focul:))
Ca doar, ce conteaza restul de 364 de zile dintr-un an in care uitam sa ne aratam dragostea fata de cei din jur??Important este ca avem declarata o zi a indragostitilor, in care toata lumea iubeste pe toata lumea si....avantaj... dureaza doar o zi.
De cand ne-a invadat valentine's, s-a creat si un curent anti-valentine's si anume cei care sarbatoresc pe 24 februarie ...Dragobetele. Dar cine este "Dragobetele care saruta toate fetele?"
Pe Dragobete il gasim in mitologia romana, ca fiind fiu al Dochiei, un flacau chipes si iubaret, nevoie mare.Traditia spune ca Dragobetele era un "nas cosmic"
Credinta populara româneasca spune ca cei care participa la Dragobete vor fi feriti de boli tot anul. Dimineata, imbracati in cele mai bune haine, tinerii se intalneau in centrul satului sau in fata bisericii. Daca timpul era favorabil, porneau cantand in grupuri catre padure sau prin lunci in cautarea ghioceilor si a altor plante miraculoase(folosite pentru descantece de dragoste), daca vremea era urata se adunau la unii dintre ei acasa si se tineau de jocuri si de povesti. De Dragobete se faceau logodne simbolice pentru anul urmator . In padure, in jurul focurilor aprinse, tinerii baieti si fete stateau de vorba. Fetele strangeau viorele si tamaioasa, pe care le pastrau la icoane, fiind folosite apoi în diverse farmece de dragoste. Prin unele locuri, exista obiceiul ca fetele mari sa stranga apa din omatul netopit sau de pe florile de fragi. Aceasta apa era pastrata cu mare grija pentru ca avea proprietati magice (se spunea ca e "nascuta din surasul zanelor") si putea face fetele mai frumoase si mai dragastoase. Daca nu erau omat si fragi fetele adunau apa de ploaie (pentru spalatul parului) sau de izvor atunci cand Dragobetele se tinea in luna martie. La pranz, fetele incepeau sa coboare spre sat in fuga, in sudul Romaniei aceasta goana fiind numita "zburatorit". Fiecare baiat urmarea fata care ii placea. Daca flacaul era iute de picior si fetei ii placea respectivul urmaritor, atunci avea loc o sarutare mai indelungata in vazul tuturor. Sarutul era logodna ludica a celor doi, cel putin pentru un an de zile, de multe ori astfel de logodne veneau inaintea logodnelor adevarate.Comunitatea este foarte interesata de ce se intampla, deoarece inca de pe acum se poate afla la ce nunti vor merge toamna. Dupa-amiaza are loc petrecerea, unde toata lumea, fie ca este membru al unui cuplu, fie ca nu, danseaza, canta, se simte bine fiindca se spunea ca tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au vazut macar o persoana de sex opus nu-si vor mai gasi pereche tot restul anului.Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat in ziua de Dragobete ca sa fie dragastoase tot anul si mai aveau grija sa dea mancare buna orataniilor din curte, pasarilor cerului, nici o vietate nefiind sacrificata la Dragobete. De multe ori, flacaii petreceau din plin de Dragobete si prin satele vecine, ca sa le mearga bine peste vara.
Aceste obiceiuri par rupte dintr-un noian al timpului, sunt acum file de legenda. Insa, ca romani ce suntem, ar trebui sa ne amintim si sa cinstim aceste obiceiuri pentru ca ele sunt arhietipuri din care putem invata, dincolo de legenda.
Daca avem si noi o sarbatoare a iubirii, de ce mai importam una??Pentru ca este mai colorata si mai mediatizata? Cred ca ar trebui sa fim mai atenti la valori si la non-valori, sa fim mai atenti la noi insine.....
Dragilor, iubiti-va mult...si nu fiti singuri de dragobete!!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
“Mult e dulce si frumoasa limba ce-o vorbim”……
RăspundețiȘtergereDa, chiar este mult adevar in acest vers insa nu s-ar zice ca numai graiul nostru este dulce, nu s-ar zice ca numai obiceiurile noastre sunt superbe. Problema este cat de mult am impus sau impunem noi obiceiurile noastre altora si cat de mult ne-au impus sau ne impun altii obiceiurile lor. De unde incepe ceea ce unii s-ar grabi sa numeasca ideea pusa in discutie < nationalism >, sau pana la ce nivel avem voie sa ne respectam ca neam fara a fi acuzati de nationalism?
Exemple? Daca s-ar face un sondaj de opinie obiectiv in ceea ce priveste semnificatia zilei de 9 mai ce raspunsuri s-ar obtine? Cred ca aproape in marea majoritate “Ziua Europei”. Dar cati ar mai raspunde “Ziua Victoriei”? Ei bine, ziua de 9 mai era sarbatorita drept “Ziua Victoriei” si de alte natiuni care au cunoscut ororile celui de-al II-lea Razboi Mondial, insa pentru “albirea” filei de istorie, Germania ( locomotiva U.E. ) si-a impus punctul de vedere cu privire la sarbatorirea Zilei Europei exact peste ziua in care zeci de state sarbatoreau ceva ce le amintea de un trecut nu prea ortodox.
Si ca sa vedem ca nu numai interesele legate de metamorfoza istoriei sunt dominante, mai dau un alt exemplu: In acelasi sondaj as mai dori sa se mai puna inca o intrebare; “Care sunt culorile < originale > a lui Mos Craciun ?”. Oare cati ar raspunde rosu-verde?
Nu se poate, ar spune multi. Si cum s-a ajuns la alb-rosu?
Raspuns: Interesele economice uriase ale colosului Coca Cola au dus la promovarea agresiva a lui Mos Craciun in culorile firmei, alb-rosu. Astazi, pe tot globul, orice copil sau chiar adult stie ca Mos Craciun are mantie rosie cu efecte albe. Cat despre Coca Cola ….. punct ochit, punct lovit.
E bine sa colaboram, sa ne modernizam, sa ne impartasim experienta, insa totul trebuie facut in limitele normalului, ale bunului simt. Cine sa fie arbitrul insa. Poate cei 7 ani de acasa.
Nu ne-a intrebat nimeni cand ne-am nascut daca dorim sa fim femeie sau barbat, daca sa ne nastem alb, mulatru, galben sau de culoare, nici daca dorim sa ne incepem viata in Sahara, Australia, Tibet, Alaska, Madacascar, sau oriunde pe acest pamant marinimos.
Dumnezeu a dat pamantul oamenilor pentru a-l stapani in pace si intelegere. Cineva facea o paralela formidabila intre locuitorii planetei si organele umane. Considera ca oamenii ar trebui sa se inteleaga tot atat de perfect cum se inteleg organele umane. Spunea chiar “Ati vazut vreodata ca stomacul sa atace ficatul sau creerul?”.
Mapamondul e plin de probleme pe care, in mare parte omul si le-a creat singur. A dorit lux dar nu s-a ingrijit de mediu, a ravnit si la ce nu-i apartinea dar nu s-a gandit la suferinta altuia ( si aici extrapolez: inducand suferinta chiar si necuvantatoarelor ), a dorit sa produca mai mult, sa vanda mai mult, sa castige mai mult, dar nu s-a gandit ca procedele chimice si biologice utilizate se vor intoarce impotriva lui intr-o zi.
Cat despre Valentine’s Day vs Dragobete ….. optez pentru aniversarea autohtona care este mult mai curata spiritual, neimplicand cifre de afaceri, planuri de marketing, dorinta de expansiune pentru castigarea a noi piete de desfacere, etc. Pentru cultura generala …. exista un echivalent de import denumit Valentine’s Day.
Nu doresc sa pozez in persoana atotstiutoare, in arbitrul perfect obiectiv. Am dorit ca plecand de la aceasta excelenta radiografie a Zilei de Dragobete, postata de detinatoarea blogului, sa exprim cat mai obiectiv o frantura din problematica “pierderii terenului” in fata kitsch-urilor.
Cine are urechi de auzit sa auda si cine iubeste cu adevarat albastrul Voronetului …. sa-l poarte in suflet oriunde ar fi.
In primul rand vreau sa-ti multumesc pentru postare, este placut pentru mine sa stiu ca mai citeste cineva ceea ce scriu si, mai mult, isi expune un punct de vedere atat de realist. Ai surprins foarte bine aceasta radiografie a vremurilor noastre, din nefericire “valorile” materiale au castigat teren in fata adevaratelor valori spirituale, mass-media avand un rol predominant in manipularea maselor ( nu degeaba se spune ca mass-media este cea mai puternica arma). Ce putem face??
RăspundețiȘtergereMi-a atras atentia in mod deosebit ceea ce ai scris referitor la culorile traditionale ale lui Mos Craciun. Ai putea sa dezvolti aceasta tema?
Oare verdele “traditional” al lui Mos Craciun are vreo legatura cu Imparatul Verde din basmele romanesti???
Ai amintit de albastrul Voronetului….implicit de Bucovina, care este un leagan nesfarsit de spiritualitate. Cu ani in urma, cineva mi-a scris un haiku: “Voronet = ou incondeiat pe un blid de zapada”