Adevarat atlas de geografie si estetica blogul dumneavoastra.
Fotografiile postate se remarca prin inspiratia alegerii peisajelor, a unghiurilor, a luminii si a umbrelor. Nu-mi propun sa scriu o cronica a “expozitiei”, insa nu-mi pot reprima dorinta de a face cateva remarci asupra unor imagini. Imaginile surprinse din interiorul padurilor, exprima naturaletea peisajului montan, chiar salbaticia lui ( cazul ultimei fotografii din seria prezentata – padure scaldata in negura ). Pot remarca echilibrul luminii si al umbrelor prin care s-au scos in evidenta detalii care ar fi ramas altfel ascunse, simetria aproape perfecta a padurii fata de o poteca montana, alegerea, in alt caz, drept subiect a unor brazi singuratici ce foarte ispirat au fost fotografiati “pe unghiul de fuga” al obiectivului, creind din fiecare adevarate coloane a infinitului. Nu intamplator am lasat la final comentariul asupra fotografiei care ar putea fi intitulata probabil “Orologiul lumii”. Fotografia mi se pare exceptional de inspirata, demna de a sta la loc de cinste in orice expozitie de profil. Cred ca este fotografia preferata a “creatoarei”, nu intamplator fiind singura semnata. Imaginea inspira. Clopotul, vestitor sau participant in cadrul procesiunilor religioase, este plasat pe fundal insorit, care poate fi a paradisului, a taramului divinitatii. Imaginea imi aminteste de o imagine din filmul “Stapanul inelelor” in care taramul binelui era deasemenea prezentat la orizont intr-o zona luminata, insorita. Adesez felicitari “stelutei”, asteptand cu nerabdare viitorul “vernisaj”.
Multumesc pentru aprecierile dvs. insa consider ca nu le merit. Intradevar, fotografiile sunt reusite insa nu este nici pe departe meritul meu. Daca as fi reusit sa scot in evidenta "frumosul" din lucruri mai putin frumoase, da, m-as fi considerat un fotograf bun...dar....muntele are o frumusete uimitoare, care te lasa fara cuvinte si pe care orice fotograf amator o poate scoate in evidenta. Ca imi place sa fotografiez, este adevarat; asa pot aduce putin din frumusetile muntelui sa le vada si cei care nu pot sau nu au avut inca prilejul sa urce pe crestele muntilor si sa le guste savoarea. Daca pe dvs v-au incantat atat de multe fotografiile, va dati seama cum este sa fiti acolo....sa "traiti" muntele??? Trebuie sa incercati aceasta experienta.... Oricat de mult imi doresc sa surprind in fotografiile mele ceea ce exprima cu adevarat muntele, imi este peste puteri; " ochiul" aparatului de fotografiat nu va putea vreodata sa surprinda trairile, bucuria si "taramul divinitatii". In ceea ce priveste " orologiul lumii"...aveti dreptate, este una din fotografiile preferate din acest "vernisaj" si unul din locurile pline de taina de pe Ceahlau, una din imaginile pe care nu o ratez pentru nimmic in lume atunci cand am ocazia sa urc acolo...sus...unde timpul parca se opreste in loc....... Multumesc pentru cuvintele de apreciere!
Adevarat atlas de geografie si estetica blogul dumneavoastra.
RăspundețiȘtergereFotografiile postate se remarca prin inspiratia alegerii peisajelor, a unghiurilor, a luminii si a umbrelor.
Nu-mi propun sa scriu o cronica a “expozitiei”, insa nu-mi pot reprima dorinta de a face cateva remarci asupra unor imagini.
Imaginile surprinse din interiorul padurilor, exprima naturaletea peisajului montan, chiar salbaticia lui ( cazul ultimei fotografii din seria prezentata – padure scaldata in negura ). Pot remarca echilibrul luminii si al umbrelor prin care s-au scos in evidenta detalii care ar fi ramas altfel ascunse, simetria aproape perfecta a padurii fata de o poteca montana, alegerea, in alt caz, drept subiect a unor brazi singuratici ce foarte ispirat au fost fotografiati “pe unghiul de fuga” al obiectivului, creind din fiecare adevarate coloane a infinitului.
Nu intamplator am lasat la final comentariul asupra fotografiei care ar putea fi intitulata probabil “Orologiul lumii”.
Fotografia mi se pare exceptional de inspirata, demna de a sta la loc de cinste in orice expozitie de profil. Cred ca este fotografia preferata a “creatoarei”, nu intamplator fiind singura semnata.
Imaginea inspira. Clopotul, vestitor sau participant in cadrul procesiunilor religioase, este plasat pe fundal insorit, care poate fi a paradisului, a taramului divinitatii.
Imaginea imi aminteste de o imagine din filmul “Stapanul inelelor” in care taramul binelui era deasemenea prezentat la orizont intr-o zona luminata, insorita.
Adesez felicitari “stelutei”, asteptand cu nerabdare viitorul “vernisaj”.
Multumesc pentru aprecierile dvs. insa consider ca nu le merit. Intradevar, fotografiile sunt reusite insa nu este nici pe departe meritul meu. Daca as fi reusit sa scot in evidenta "frumosul" din lucruri mai putin frumoase, da, m-as fi considerat un fotograf bun...dar....muntele are o frumusete uimitoare, care te lasa fara cuvinte si pe care orice fotograf amator o poate scoate in evidenta.
RăspundețiȘtergereCa imi place sa fotografiez, este adevarat; asa pot aduce putin din frumusetile muntelui sa le vada si cei care nu pot sau nu au avut inca prilejul sa urce pe crestele muntilor si sa le guste savoarea. Daca pe dvs v-au incantat atat de multe fotografiile, va dati seama cum este sa fiti acolo....sa "traiti" muntele??? Trebuie sa incercati aceasta experienta....
Oricat de mult imi doresc sa surprind in fotografiile mele ceea ce exprima cu adevarat muntele, imi este peste puteri; " ochiul" aparatului de fotografiat nu va putea vreodata sa surprinda trairile, bucuria si "taramul divinitatii".
In ceea ce priveste " orologiul lumii"...aveti dreptate, este una din fotografiile preferate din acest "vernisaj" si unul din locurile pline de taina de pe Ceahlau, una din imaginile pe care nu o ratez pentru nimmic in lume atunci cand am ocazia sa urc acolo...sus...unde timpul parca se opreste in loc.......
Multumesc pentru cuvintele de apreciere!